Despre riscurile expunerii prelungite la lumina solara se vorbeste de mult, cu argumente multiple si solide. Oamenii s-au obisnuit cu timpul sa utilizeze creme de fotoprotectie si sa evite expunerea la orele considerate cu risc maxim. Mult timp s-a facut referire la ultravioletele tip A ca fiind "cele bune" datorita faptului ca nu produc arsuri solare, ci "doar bronz". Probabil ca astfel a aparut si alternativa "sanatoasa" a bronzului prin lumina artificiala.

Totusi, intr-o perioada in care se vorbeste mult de potentialii carcinogeni din alimente, poate ca e bine sa ne reamintim ca radiatiile ultraviolete constituie in prezent carcinogenul cel mai raspandit. ("11th ROC: Ultraviolet Radiation Related Exposures." 27 January 2005. U.S. Department of Health & Human Services. 15 April 2008.)

 

Cateva explicatii

Ultravioletele tip A (UVA 315 - 400nm) genereaza asa-numitul stress oxidativ si, consecutiv, oxidarea melaninei preexistente producand, prin mecanisme indirecte, degradarea ADN-ului. Penetreaza insa mult mai profund in tegumente decat UVB, motiv pentru care li se atribuie principalul rol in imbatranirea cutanata, dezvoltarea melanomului si, secundar, in producerea cancerelor cutanate, altele decat melanom (carcinom bazo si spino celular), sau scaderea imunitatii.

Ultravioletele tip B (UVB 290 - 315 nm) produc direct distructie ADN si consecutiv stimuleaza melanogeneza; bronzul se instaleaza mai tarziu - (circa 72 h) - si dureaza mai mult. Pot provoca arsuri cutanate, iar pe termen lung cresc riscul cancerelor cutanate si, secundar, sunt implicate in imbatranirea cutanata. Produc de asemenea scaderea imunitatii.

 

MITURI

Cele mai frecvente justificari pentru cei care frecventeaza solarul sunt, intr-o ordine aleatorie, urmatoarele:

* Ma pregatesc pentru expunerea la soare, vacanta, mare etc., mergand la solar.

Adevar: protectia oferita de bronzul obtinut la solar echivaleaza cu SPF 2 - 4! In consecinta, riscul de arsura ramane aproximativ acelasi, iar utilizarea de creme de fotoprotectie este obligatorie.

 

* Economisesc timp: cu o sedinta de cateva minute obtin acelasi bronz ce necesita zile de plaja.

Adevar: cantitatea de radiatie emisa de sursa artificila poate fi de pana la 15 ori mai mare decat cea emisa de soarele din miezul zilei de vara (soarele australian, spun unele studii); in consecinta ne intoarcem la efectul de degradare ADN mai sus amintit, care se produce indiferent de facilitatea obtinerii bronzului. 

Recomandarile actuale incurajeaza aportul la suplimente de vitamina D, iar solarul nu este o justificare pentru sinteza acestei vitamine, riscurile fiind incomparabil mai mari fata de beneficii.  

Alte studii au aratat ca e suficienta expunerea unei suprafete limitate de tegument pentru 10 minute, de cateva ori pe saptamana, la lumina naturala dar NU si la solar, pentru ca organismul uman sa sintetizeze vitamina D necesara. (surse: The Journal of the American Osteopathic Association, Volume 103, Number 8, August 2003, pages 3 - 4; American Journal of Clinical Dermatology, March 2002, pages 185 - 191; Dermatology, January 2001, pages 27 - 30; British Medical Journal, October 1999, page 1066).

 

* Solarul este o modalitate de tratament a unor boli.

Adevar: Da, exista afectiuni cum ar fi psoriazisul, eczema, vitiligo, unde expunerea la UV este un mijloc de terapie, insa este vorba de o expunere controlata, la anumite lungimi de unda, o cantitate calculata de radiatie livrata, si activitate desfasurata in unitati medicale.

 

LUMINA SOLARA VS SOLAR

Sursele artificiale emit radiatii utraviolete in raportul: UVA 95%, UVB 5%, de aici si concentrarea studiilor din ultimii ani asupra efectelor UVA.

Ce stim azi? Un studiu suedez a adus informatii solide privind riscul dezvoltarii melanomului la persoanele care frecventeaza solarul, raspunzand astfel si "dilemei" statistice care semnalase o crestere exploziva a incidentei melanomului in randul sexului feminin, corelata cu o alta statistica ce arata ca 70% dintre persoanele ce frecventeaza solarul in zilele noastre sunt femei cu varste 16 - 29 ani. 

Mai recent, un alt studiu retrospectiv a adus informatii suplimentare privind riscul dezvoltarii de cancere cutanate la persoanele ce au frecventat solarul inaintea varstei de 35 ani. 

Alte studii au adus noi evidente privind distructia ADN provocata de UVA cu producerea imbatranirii premature (vorbim de o majoritate feminina care frecventeaza solarul si datorita preocuparilor estetice), scaderea imunitatii (aici amintim cea mai cunoscuta infectie cutanata - herpesul, ce poate fi declansata de expunerea la UV) si afectarea oculara - cataracta, melanom.

 

Dr. Sanda Dorina POPESCU

Dr. Radu ROTARESCU