Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate acestea, este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si incearca sa traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de vedere psihologic este important sa te intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si costientizand propriile nevoi. Trebuie sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat (de tip Win-Win).

„Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice bunatate pe care o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez sau sa o aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata ” – Stephen Grellet.

 

Acceptarea Celorlalti

Acceptarea celorlalti este necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive pentru a nu ii accepta pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.

In general, cand ceilalti nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super–generalizari. 

Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. Levi–Straus, un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare in functie de diferentele pe care le observam. „Sunt mai puternic deci sunt mai bun”. 

Este important sa intelegem ca a fi diferit nu implica a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se accepta asa cum sunt, de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.

Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana „rea” ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.

Shakespeare a spus : „Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi.” Ar trebui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate.

Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si fata de noi sunt datorita a doua credinte eronate:

Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea, pe care am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem deriva din atitudinile anterioare. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea gresita in trecut. Moda este un prim exemplu in acest sens.

A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta diferita care a modelat aceste abilitati. 

Cu toate ca suntem foarte mandri de talentele noastre si acestea fac parte din propria identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumita abilitate care ne impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumit domeniu.

Perfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa judecam cine e bun si cine nu, ar fi mai bine sa ne intrebam: „Cum putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care le intalnim?”.

 

Imaginea proprie

Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva. Potrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla rareori experimenteaza succesul. 

Cand cineva nu detine control, acesta devine victima. Victimizarea implica controlul unor forte exterioare. Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. 

Daca o persoana crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul sau il percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.

El descopera metode ingenioase pentru a se autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de fericire.

Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a potentialului, reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele, talentele, dorintele –  trecute si viitoare - sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea caracteristicilor ce descriu cine suntem sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere.

Cand parerea despre propria persoana este una pozitiva, ne simtim in viata si capabili de a ne asuma riscuri, ne simtim unici si curajosi. 

Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se simte lipsita de siguranta si incordata, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredere in altii, se retrage si evita conflictele. 

Cand are o parere proasta despre sine, evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.

Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto-distructiv si speranta ca altii vor veni si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizatoare, obsesii sexuale sau in obsesie pentru munca. La extrem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea.

 

Auto deceptia

AUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre propria persoana prin negarea slabiciunilor si evitarea realitatii.

 - Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec

Exemplu: Intr-o relatie buna se fac afirmatii precum:

„Sunt foarte atent”; 

„Incerc sa rezolv”; 

„Am sa lucrez la ea”

Intr-o relatie negativa se fac afirmatii ca:

„El niciodata nu asculta”; 

„Ea este atat de iritata”; 

„El todeauna vrea numai cum stie el”; 

De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem tendinta de a ne supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea mai mare contributie in familie, 70% afirma, „Eu”. De multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu-ne imaginea si diminuandu-i pe ceilalti.

- Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu

Exemplu: in cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi.

- Inventarea de scuze pentru esecul nostru

Exemplu: studentii, de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile, bautura, drogurile, etc. Aceste scuze permit studentilor sa-si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de rezultate bune daca ar fi incercat.

Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau sunt slabi. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superiori.

 

Auto motivarea

Oamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa aiba o referinta interna sau externa. 

Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au o referinta interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor proprii. 

Cele cu referinta externa vad evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precum norocul.

O persoana cu o referinta exterioara atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe care nu ii poate controla. Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. 

Referinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi.

O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele urmatoare.

Persoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu referinta interna sunt predispuse sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. 

Cu toate ca actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata.

 

SURSA: Fundatia Estuar, partener in proiectul "Scoala Mamelor".