Clasa pregatitoare

Unul dintre subiectele de mare interes din ultima vreme pentru noi, ca părinţi, este cel legat de clasa pregătitoare. Am primit multe întrebări de la voi pe site-ul şcoalamamelor.ro în care ne cereaţi sfaturi şi informaţii despre această nouă măsură, sau ne întrebaţi dacă este bine să vă înscrieţi copiii la clasa pregătitoare. În articolul Clasa pregătitoare în anul școlar 2013-2014 puteţi citi informaţii exacte despre prevederile Legii educației naționale referitoare la clasa pregătitoare, iar la Secţiunea Cunoaşteţi drepturile – butonul Întreabă un specialist ne puteţi trimite întrebările voastre la care veţi primi răspuns specializat din partea juristului nostru.

Ştim că o idee nouă, o schimbare cu impact, pot fi primite cu îndoială şi neîncredere la început. Ne ia, de regulă, ceva timp să ne adaptăm la nou, şi pentru asta avem nevoie să cunoaştem cât mai multe amănunte şi, de ce nu?, să citim cât mai multe păreri care ne vor ajuta, în cele din urmă, să cântărim mai bine, să ne facem o imagine cât mai corectă asupra acelei noutăţi.

Pe funeriu.blogspot.ro am descoperit, de curând, o analiză a acestei măsuri începând cu momentul în care a fost susţinută pentru prima dată de Guvern, şi continuând cu ceea ce ar putea înseamna, conform D-lui Daniel Funeriu, o astfel de măsură pentru învăţământul românesc. Ideea de “clasă pregătitoare” este rezultatul unui studiu făcut de Institutul de Științe ale Educației încă din 2002, dar care nu a fost niciodată pusă în practică. Conform datelor oficiale oferite de D-l Daniel Funeriu pe blogul său: „În anul școlar 2012-2013 au mers la grădiniță și în învățământul primar cu 37.500 de copii mai mult decât în anul școlar precedent. Tendința era de scădere cu 15.000 de elevi pe an. În anul școlar 2012-2013 avem cu 60 000 de copii mai mult în grupa mică.”

Majoritatea părinţilor au primit cu braţele deschise înfiinţarea unei clase pregătitoare. Conform unor chestionare completate de 1500 de părinţi din 32 şcoli aflate în mediul urban şi rural din 6 judeţe, există peste 85% de susţineri ale acestei măsuri. Cel mai de preţ câştig este, fără îndoială, reducerea considerabilă a abandonului şcolar.
“Se continuă tendința de reducere a abandonului școlar al copiilor de până în clasa a IV-a. În 2010, când am preluat ministerul, la trecerea dintre clase, aproximativ 14500 de elevi erau pierduți pe drum în ciclul primar (de exempu, în anul școlar 2011-2012 au fost înscriși în clasa a II-a cu 5000 de copii mai puțin decât au fost înscriși în clasa I în anul școlar 2010-2011). Acum pierdem 4500. Așadar 10.000 de copii ma puțin abandonează școala. Abandonul a scăzut cu aproape 70% între 2009 și 2012.” , precizează D-nul Funeriu.

Dincolo de părerile pro şi contra pe care nu ne dorim să le analizăm acum, introducerea clasei pregătitoare a reuşit să “aducă 37.000 de copii în plus în școli și grădinițe, a redus cu 10.000 numărul copiilor care ar fi abandonat școala, are susținerea a 85% din cei cărora li s-a aplicat și a permis unui număr de 60.000 de familii în plus să-și dea copilul la grupa mică.” În cazul în care măsura introducerii clasei pregătitoare nu este continuată, avantajele enunţate mai sus ar putea dispărea. Conform informaţiilor postate pe funeriu.blogspot.ro: “40.000 de copii ar putea rămâne în afara sistemului de învățământ, iar învățătoarele care acum au clasa a IV-a ar putea fi nevoite să preia copii de la grupa mică.”

În ceea ce priveşte părerile conform cărora părinţii nu şi-ar putea înscrie copiii la clasa pregătitoare pentru că nu ar avea cine să-i ia la ora 12.00, acestea pot fi demontate cu o soluţie simplă, şi care îi poate ajuta în mod real pe părinţii aflaţi în astfel de situaţii: introducerea  programului de after school. În momentul de faţă, doar 25% dintre grădinițele din România au program prelungit, aşadar 75% dintre părinți se confruntă cu această problemă oricum.


Ce spune Comisia Europeană:

În finalul articolului său, D-l Daniel Funeriu ne oferă şi declaraţia făcută de Comisia Europeană în ceea ce priveşte măsira de introducere a clasei pregătitoare:

„L-am felicitat pe domnul ministru, în numele Comisiei Europene, pentru curajul şi determinarea pe care le-a arătat în reformarea sistemului de învăţământ din România. Este o acţiune foarte apreciată la nivelul UE, pentru că se înscrie în liniile directoare pe care Comisia Europeană vrea să le impună prin viitoarele programe şi politici europene şi după 2014”, declara anul trecut comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. USL nu a avut încredere în Cioloş şi a trimis o adresă către Comisia Europeană, solicitând un punct de vedere european. Din nefericire pentru Victor Ponta şi pentru Crin Antonescu, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Educaţie, Dennis Abbott, a declarat că „Opiniile privind reforma sistemului de educaţie din România, exprimate de comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş (...) sunt cele ale Comisiei Europene. (...) România a adoptat o reformă sistemică, ambiţioasă, la toate nivelurile educaţionale. Rezultatele româneşti la testele internaţionale arată nevoia urgentă de consolidare a calităţii sistemului de educaţie în ansamblul său. De aceea, este important ca reformele să continue, întrucât învăţământul poate fi ameliorat doar prin eforturi susţinute privind politica în domeniu”.