Despre Scoala Mamelor

Am avut placerea de a primi invitatia sa particip la una din intalnirile Andreei Marin cu mamele din Bucuresti in cadrul proiectului Scoala Mamelor, lansat de curand de Fundatia Pretuieste Viata, cu finantare europeana. Intalnirea a fost gazduita cu mare ospitalitate, a fost o primire calduroasa atat pentru mamele invitate cat mai ales pentru cei mici, carora li s-a creat un spatiu de joaca supravegheat tocmai pentru ca mamele lor sa poata audia conferinta.

Pe Andreea o cunosteam din 2007, cand ne-am intersectat in culisele fetivalului Eurovision Junior organizat de Televiziunea Nationala la Bucuresti. Eu traduceam pentru delegatia Greciei,  iar ea modera serata de lansare a festivalului cu gratia caracteristica. Nu devenisem inca niciuna dintre noi mame si inca aveam timp si disponibilitate pentru mondenitati dupa 10 seara. Am regasit-o pe Andreea la fel de gratioasa, dar diferita - o femeie rotunjita emotional, plina de pasiunea si determinarea pe care numai experienta maternitatii ti-o poate insufla – pe scurt, am regasit-o simplu, mama.

Marturisesc ca m-a impresionat profund discursul Andreei: bineinteles, in virtutea experientei ei fenomenale de comunicator, nu m-au surprins pronuntia desavarsita, cadenta captivanta de povestitoare sau perfectiunea look-ului despre care stiam ca devine o a doua natura a celor care fac performanta pe sticla – ceea ce m-a zguduit a fost onestitatea si curajul acestei femei de succes care a admis ca, desi avea totul, s-a gasit la un moment dat in coltul cel intunecos al depresiei. A trecut prin momente grele, inexplicabile pentru ea insasi si cu atat mai alarmante – a avut insa intelepciunea sa apeleze la consilierea unui psiholog si a iesit din intunericul depresiei. M-a miscat onestitatea cu care ZANA a hotarat sa isi dezgoleasca simplu sufletul si sa se arate o simpla FEMEIE, o proaspata  MAMA care dintr-o dimineata a inceput sa se trezeasca cu lacrimi in ochi fara sa stie de ce, asa cum multor femei si tinere mame li se intampla atunci cand se pierd pe sine in noianul de griji si responsabilitati pentru copii si cei din jur. Discursul ei despre obligatia pe care mamele o au fata de sine sa isi protejeze femeia din ele si pretul scump pe care il platesc daca nu o fac, indiferent de statutul lor social si financiar, l-am simtit strabatut de pasiunea pe care nu o poti genera decat atunci cand viata proprie iti impune un „curs practic” pe subiect.

Aplaud decizia Andreei de a folosi experienta personala drept combustibil pentru demersul de a ajuta si alte mame sa depaseasca momentele dificile pe care inevitabil viata ni le aduce in cale tuturor, indiferent de ipostaza. Andreea a transmis cu mare emotie si claritate celor prezente la intalnire ca pentru a fi o mama buna este esential sa nu te pierzi in rol. A vorbit despre femei care s-au redefinit exclusiv ca mame, incercand sa dea totul familiei, si care nu au pastrat nimic pentru ele, devenind nefericite si astfel ramanand fara resurse de fericire pentru copiii si sotii lor.

Personal, mi-a trebuit multa munca cu mine insami ca sa pot admite fara menajamente ca rolul de mama e cel mai greu pe care mi l-am asumat vreodata. Copiii sunt un cataclism care ma pune la incercare. Ii ador, dar am taria sa recunosc ca am fost si inca mai sunt furioasa pe ei pentru ca s-au plasat fara drept de apel in centrul vietii mele; sunt furioasa pentru ca iubirea pentru ei este la granita dintre fericirea suprema ca ii am, indignarea suprema pentru ca mi-au invadat viata si groaza suprema ca oricand li se poate intampla ceva rau. E o iubire viscerala si epuizanta de care mi s-a spus ca nu te vindeci in veci. Am ras impreuna cu Andreea cand am remarcat ca, spre deosebire de 2007 cand ne-am intersectat la un cocktail, acum traim pe alta planeta, planeta mamelor si ca desi grea, viata e mult mai frumoasa aici.

(Ana Maita, Presedinte Asociatia “Mame pentru mame”; mesaj postat in data de 6 aprilie 2011 pe site-ul asociatiei „Mame pentru mame” )

P.S. : Mii de multumiri mamicilor din toata tara care au incredere in noi si vin la dezbaterile noastre de unde avem multumirea ca pleaca cu sufletul plin! De asemenea, multumiri cu tot sufletul  dnei. Sandra Pralong, Consilier pe Probleme de Gen al Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie, pentru deschiderea sa de a le vorbi mamelor in workshop-urile noastre!