Perioada scolara este lunga si cere mult efort fizic si intelectual. In primii ani, scolarul mic creste mai intens in inaltime. El face apoi un mare efort de acomodare la programul scolar. Copilul este sanatos, este vioi si plin de energie, alearga si se joaca. 

Dezvoltarea organelor si sistemelor la copii prezinta anumite particularitati. Oasele, la varsta de 7 ani, se dezvolta mai repede decat musculatura. Ele contin o cantitate mai mare de apa si mai putine substante solide. Procesul intens de osificare necesita un aport suficient de calciu si fosfor, precum si o reglare buna a depunerii de calciu in oase.

Musculatura este putin dezvoltata. Cresterea in volum a musculaturii nu se realizeaza prin sporirea numarului de fibre muscular, ci prin ingrosarea celor existente. La 7 ani, fibrele musculare sunt inca subtiri si au nuclei mari, cu continut bogat in sarcoplasma si apa. Printre fibrele musculare se afla o mare cantitate de tesut conjunctiv, iar fibrele elastice sunt putine.

Sistemul nervos este slab dezvoltat si prezinta o mare instabilitate. Procesele nervoase fundamentale (excitatia si inhibitia) nu sunt echilibrate, predominand excitatia. Atentia este instabila, iar vointa este slab dezvoltata, dar receptivitatea este accentuata.

Sfera vegetativa face fata cu greu cerintelor de efort fizic si intelectual. Viteza de circulatie a sangelui este mult mai mare decat la adult, frecventa cardiaca este mai mare - 90 de pulsatii la 7 ani si 85 la 8 ani. Volumul sistolic este foarte mic (10 - 15 ml), insa datorita frecventei cardiace ridicate, debitul cardiac este destul de mare.

Aparatul respirator este slab dezvoltat la copii antepubertari, laringele este alungit, traheea mai extensibila, bronhiile mai largi, diafragmul mai ridicat, ceea ce reduce posibilitatea maririi cutiei toracice in inspiratie. Frecventa respiratorie este de 30/minut la 7 ani, si de 24/minut la 12 ani.

Sistemul nervos vegetativ si glandele cu secretie interna sunt dezvoltate, ceea ce determina o eficienta redusa a mecanismelor de coordonare si reglare neuroumorala. De aceea se recomanda ca efortul depus de copii la aceasta varsta sa aiba un caracter dinamic de scurta durata, cu pauze de relaxare relativ lungi.

Caracteristica principala a cresterii si dezvoltarii organismului elevilor de clasele V - VIII consta in parcurgerea unei etape de mari modificari morfologice si functionale, care-si lasa pregnant amprenta asupra intregii personalitati viitoare a elevului - pubertatea. In perioada pubertara, asistam la o crestere mai rapida la fete comparativ cu baietii. 

Activitatea de invatatura solicita functiile intelectuale si are loc un mare consum energetic. Daca pentru micul scolar este nevoie de alimente care sa acopere 1800 - 2000 cal/zi, pentru scolarul mare sunt necesare 2500 - 3000 cal/zi.

Diferitele alimente vor fi date in proportii bine stabilite.

Necesarul proteic este de 3,2 - 3,5 g/kg corp la cei mai mici, la care cresterea este mai accentuata, iar la scolarii mari doar de 2,5 - 2,8 g/kg corp, intrucat cresterea corporala la acestia este mai scazuta.

Grasimile se vor da in proportie de 1 g/kg corp.

Glucidele vor fi consumate in cantitate mare, ele fiind furnizoare de energie. Vor fi asigurate prin consumarea painii in cantitate mai mare. Acum se poate trece la consumarea painii negre, mai bogata in saruri minerale si in vitamine. De asemenea, se pot da dulciuri sub toate formele.

Vitaminele vor fi luate din legume si fructe, dar si din alimente de origine animal. Pentru pastrarea vitaminelor si a sarurilor minerale, legumele nu se vor tine mult timp in apa, si se vor fierbe in vas acoperit. La supe, se va adauga galbenus de ou proaspat si patrunjel verde tocat sau suc de lamaie.

Hrana scolarului trebuie sa fie variata, bine pregatita si gustoasa.

Sursa: Alimentatia rationala – Necesitati nutritive in anumite stari fiziologice si patologuce

Autori: Maria Chircoiasiu si Viorica Pogaceanu