Dementa este termenul folosit pentru deteriorarea functiei creierului care duce la pierderi de memorie, reducerea de competente lingvistice, tulburari de rationament, de comportament si emotionale. Pe masura ce boala se dezvolta, persoana in cauza isi pierde capacitatea de a efectua sarcini familiare, de a fi motivata si de a-si exercita judecata. Starea de spirit, de personalitate si abilitatea de a comunica pot fi, de asemenea, afectate.

Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de dementa, fiind o boala a creierului prin care memoria unei persoane, capacitatea de a invata lucruri noi, judecata si puterea de comunicare sunt afectate si distruse progresiv. La persoanele care sufera de Alzheimer apar treptat modificari de personalitate sau de comportament descrise cel mai frecvent prin stari de neliniste, bolnavul putand fi coplesit de stari de suspiciune, de agitatie, deliruri sau halucinatii.

In boala Alzheimer se pot uita si sentimente, trairi. Ultimul semn care preconizeaza ca sfarsitul nu e departe este ca pacientii nu mai zambesc si nu mai raspund la atingere. Pierderea zambetului anunta finalul existentei, desi afectele se pastreaza foarte mult timp. La fel, trasaturile negative de personalitate sunt accentuate. Daca ai fost un zgarcit, vei fi si mai zgarcit, daca ai fost gelos, poti sa faci crize de gelozie, etc. 

Cel mai des maladia Alzeheimer este confundata cu tulburari cognitive severe din cadrul unei depresii severe, anemii, deficiente de vitamina B12, hipotiroidii, o tumora localizata central - toate au un potential reversibil si pot mima dementa.

Cel mai precoce semn al bolii Alzheimer nu este pierderea memoriei care se conserva mult timp uneori (mai ales cea de lunga durata), cat incapacitatea de a invata lucruri noi, in ciuda repetitiei. Foarte multe persoane considera ca primul simptom care apare in cazul imbolnavirii cu Alzheimer este pierderea de memorie, insa exista unele semne de avertizare la debutul bolii, semne pe care nu trebuie sa le ignori:

- Modificari de personalitate. O persoana foarte placuta, calda si prietenoasa cu toata lumea, s-ar putea transforma intr-una morocanoasa la inceput si din ce in ce mai nesuferita pe masura ce inainteaza in varsta, daca este bolnava de Alzheimer. De asemenea, un alt simptom des intalnit este atunci cand o persoana foarte glumeata si vorbareata incepe sa spuna lucruri nepotrivite si sa faca acuzatii fara motiv. Aceste modificari de personalitate nu trebuie ignorate mai ales de prieteni, familie si in general  de persoanele care le observa.

- Simplificarea lucrurilor uzuale. Daca o persoana obisnuita cu lucruri complicate incepe brusc sa doreasca sa le simplifice, poate fi un semnal de alarma. De exemplu, daca un bucatar impatimit incepe sa evite retete complicate si daca un colectionar incepe sa simplifice modalitatea de aranjare si categorisire a obiectelor sale preferate, sunt sanse sa sufere de aceasta boala grava. Atunci cand cineva nu mai este in stare sa repare lucruri simple (un maner stricat, un bec ars etc.), ar trebui sa efectueze un control medical.

- Probleme de vedere. Problemele de perceptie vizuala si de coordonare in spatiu preced problemele de memorie specifice bolii Alzheimer. Este posibil ca la debutul bolii persoana afectata sa aiba probleme de vedere atunci cand conduce, cand urca sau coboara scarile si chiar si cand merge pur si simplu pe jos. Intr-un stadiu avansat al bolii, persoana in cauza poate ajunge sa nu se mai recunoasca pe sine in oglinda din cauza modificarii vederii in combinatie cu pierderile de memorie.

Boala Alzheimer progreseaza diferit de la un individ la altul. Primele sunt afectate partile creierului care tin de memorie si gandire, iar pe masura evolutiei bolii mor si alte celule ale creierului.

La inceput simptomele par a nu fi evidente. Apoi pacientul incepe sa aiba mici pauze de memorie numite popular “lapsus”. Primele semne ale bolii apar ca schimbari usoare de comportament care trec adesea neobservate de pacient, de familie sau de apropiatii acestuia. Vorbim aici despre probleme in a-si aduce aminte lucruri banale precum numele sau figura persoanelor cunoscute, ce zi este sau ce a facut cu putin timp in urma.

Cand citesc aceste randuri multi pot spune ca si ei uita deseori unde au pus cheile masinii, ochelarii sau unde au parcat masina cand sunt in parcarea unui supermarket. Insa acestea sunt, de regula, semne ale oboselii sau stresului, sunt reversibile si nu trebuiesc confundate cu semnele bolii Alezheimer la  care tipice sunt tulburarile de memorie, dar nu orice fel de tulburari, ci numai ale memoriei recente.

Odata cu avansarea bolii, simptomele devin mai vizibile si incep sa afecteze implinirea activitatilor zilnice. Bolnavii pot sa fie dezorientati in spatiu, se pot rataci sau pot pierde notiunea timpului. De asemenea apar probleme de gandire, bolnavii putand lua decizii ciudate. Se mai poate intampla ca bolnavii sa fie afectati si din punct de vedere emotiv, nu putine fiind cazurile cand acestia devin retrasi  din punct de vedere social sau cand au treceri bruste de la bucurie la tristete. Alteori, din cauza ca uita lucrurile, pot aparea tensiuni si stari de nervozitate in  comportament.

Alt gen de compotament al bolnavului de Alzheimer este uitarea mersului pe bicicleta sau neputiinta de a deosebi un lucru real de altul desenat.

 

Boala Alzheimer se clasifica in: 

Alzheimer cu debut precoce – intalnita mai ales la persoanele cu varsta sub 65 de ani.

Alzheimer cu debut tardiv – dupa 65 de ani, cand de cele mai multe ori apare sub forma dementei mixte (Alzheimer si vasculara).

 

Este important sa consultati medicul daca aveti unul din simptomele urmatoare:

- memoria este afectata semnificativ sau intr-un mod rapid;

- memoria s-a deteriorat progresiv in ultima vreme;

- din cauza memoriei aveti probleme in viata de zi cu zi;

- aveti si alte probleme, precum schimbari ale dispozitiei sau ale comportamentului, dificultati la locul de munca sau in realizarea sarcinilor obisnuite.

 

Alzheimer este o imbatranire a creierului, de aceea toti factorii care contribuie la aceasta pot fi incriminati: stresul, varsta, bolile cardio-vasculare (cardiopatie ischemica dureroasa, hipertensiune arteriala), expunerea la substante toxice si radiatii, nivel ridicat de colesterol, alcoolism, fumat etc.

Boala Alzheimer poate fi impartita in stadii clinice. Totusi, pacientii se deosebesc mult si   progresia bolii nu este intotdeauna asa cum indica descrierile urmatoare. Boala evolueaza progresiv  desi uneori  simptomele par sa stationeze pentru o perioada.

Stadiul timpuriu este dominat de negarea simptomelor, dezorientare spatiala in zone necunoscute, tulburari de memorie de scurta durata, scaderea performantelor la serviciu. De multe ori simptomele trec neobservate, sunt mimimalizate sau puse pe seama varstei. In acest stadiu pot aparea dificultati in memorarea si invatarea informatiilor noi, pot aparea probleme de limbaj, schimbari ale dispozitiei si modificari de personalitate. Pot fi diminuate gandirea abstracta si judecata adecvata. Pacientii pot raspunde la pierderea controlului si memoriei prin iritabilitate, ostilitate si agitatie. Desi acest stadiu nu compromite viata sociala, familia poate relata un comportament ciudat (de exemplu pacientul se pierde in drum spre magazin  sau uita numarul invitatiilor) la care se adauga labilitate emotionala.

Stadiul intermediar are mai multe caracteristici: semnul “intoarcerii capului” (la intrebari la care nu poate raspunde, bolnavul intoarce capul catre insotitor), bolnavul devine retras social, neaga boala, dezorientare spatiala in locuri familiare, tulburari de limbaj. Pacientii pot avea nevoie de ajutor la imbaiere, hranire, imbracat sau la toaleta. In acest stadiu pacientii pierd sensul timpului si al spatiului deoarece mediul inconjurator si sfaturile sociale nu sunt folosite eficient. Pacientii se ratacesc mergand pana la a nu-si mai gasi baia sau dormitorul. Desi raman la domiciliu, ei sunt supusi unui risc crescut de a cadea si a se accidenta tocmai datorita starii confuzionale.

In acest stadiu sever pot aparea tulburari severe de comportament: agresivitate, agitatie sau vagabondaj. In aceste faze exista risc mare de deces prin accidente rutiere sau inghet, insolatie, deshidratare, inanitie. In stadiul sever pacientii sunt incapabili sa mearga sau sa efectueze vreo activitate cotidiana, sa mestece sau sa manance singuri si sunt supusi riscului malnutritiei, pneumoniei (mai ales cea de aspiratie) si a leziunilor de decubit. Memoria recenta si indepartata sunt complet pierdute. In final, pacientii devin muti. Semnele motorii sau neurologice focale apar foarte tarziu in evolutia bolii, desi incidenta crizelor convulsive este oarecum crescuta in toate stadiile boli.

Stadiul terminal al bolii Alzheimer este coma si moartea, deobicei prin stare septica.

 

Pana de curand prevenirea bolii Alezheimer parea sa fie imposibil de realizat, dar studiile clinice efectuate au demonstrat ca totusi exista cateva modalitati de prevenire ale acestei patologii care ar putea da rezultate satisfacatoare. Sa vedem care ar fi acestea.

Unul dintre cele mai importante aspecte care ar trebuie urmarite pentru preventia acestei maladii este invatarea si stimularea creierului.

Exersati-va mintea. Anumite activitati care solicita gandirea, precum sah sau puzzle, cresc numarul de sinapse intre neuroni. Un studiu efectuat de curand arata ca astfel de activitati scad riscul dezvoltarii acestei boli sau altei forme de dementa cu aproximativ 75%. Asa ca ...gasiti-va un profesor de pian sau provocati-va partenerul si prietenii la o partida de sah.

Exercitii fizice efectuate in mod regulat. Se pare ca activitatile fizice efectuate in mod regulat scad riscul de boala Alzheimer cu pana la 50% la toate persoanele si cu pana la 60% la femeile cu nivel ridicat de activitate fizica.

Stilul de viata este si el foarte important. Este indicat  sa nu fumati, sa reduceti consumul de grasimi saturate, sa beti alcool dar in cantitate moderata si sa va mentineti o greutate adecvata. Este important de asemenea sa mentineti tensiunea arteriala si colesterolul la valori normale.

Bolnavii de Alzheimer trebuie sa adopte in primul rand o alimentatie sanatoasa, echilibrata, in care sa predomine fructele, legumele, cerealele integrale, verdeturile si semintele deoarece acestea contin beta-caroten, calciu, magneziu, fier, iod, acizi grasi esentiali si vitaminele B, C si E, elemente vitale pentru sanatatea creierului si a circulatiei sangelui.

Este bine sa consumati trei portii de peste gras pe saptamana pentru ca acesta contine acizi grasi esentiali omega 3, vitali pentru creier. Mancati alimente bogate in vitamina B12 deoarece aceasta ajuta la formarea globulelor rosii si a  celulelor  sistemului nervos; este intalnita in carne, peste, lapte, branzeturi si oua.

Un rol important in prevenirea si tratarea maladiei Alzheimer il joaca si suplimentele nutritionale. Dintre acestea vom aminti urmatoarele:

- complexul de vitamina B - este necesar pentru buna functionare a neurotransmitatorilor. Numerosi bolnavi de Alzheimer au un nivel scazut de vitamina B, in special B12;

- suplimente cu zinc - previn degenerarea neuronilor;

- ginsengul chinezesc sau coreean - protejeaza celulele creierului, creste activitatea cerebrala si amelioreaza nivelul serotoninei;

- ginkgo biloba, denumit arborele vietii - prin substantele active pe care acesta le contine stimuleaza transportul fluxului sangvin la nivelul creierului;

 

Este foarte important un diagnostic de la primele semne al bolii pentru ca atat bolnavul cat si familia sa cunoasca din timp detaliile despre aceasta boala, sa se obisnuiasca cu un nou stil de viata si sa se inceapa cat mai curand tratamentul. Se recomanda ca la primele semne de boala sa va prezentati la medicul de familie care va va indruma catre un psihiatru, un neurolog sau un psihogeriatru.

Pentru diagnosticul corect medicii vor face anumite teste pentru a vedea daca simptomele prezentate de bolnav nu sunt produse de alte cauze decat boala Alzheimer, cum ar fi deficite de vitamine, probleme tiroidiene, tumori craniene, efecte secundare ale anumitor medicamente sau depresii. Medicii vor pune intrebari tinta ce vor testa memoria, atentia, gandirea, rationamentul si limbajul. De asemenea, daca este nevoie va fi efectuata si o tomografie computerizata care va arata gradul de afectare al creierului.

 

Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a mentine calitatea vietii si starea de activitate a bolnavului.

Majoritatea pacientilor cu Alzheimer  pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al  familiei sau de un cadru medical specializat pentru tratarea la domiciliu. In acest caz trebuie urmarita terapia de intretinere a bolnavului, ajutandu-l sa-si mentina abilitatile pe masura ce acestea se modifica:

- Se recomanda anumite schimbari in viata bolnavului - multe din vechile activitati pot dura acum mai mult timp. De exemplu, in cazul in care gatitul devine o problema  se recomanda alte activitati care sunt realizabile, precum ajutorul la cumparaturi sau asezarea mesei.

- Trebuie urmarite unele modificari in interiorul casei astfel incat aceasta sa constituie un loc sigur pentru bolnav. De exemplu: asigurati aragazul cu stingator automat pentru flacara pentru a evita ca bolnavul sa il uite deschis.

 

Cateva sfaturi utile 

Daca sunteti un insotitor pentru cineva care are boala Alzheimer, exista unele lucruri pe care veti dori sa le faceti pentru a crea conditii de siguranta acasa. Iata cateva lucruri pe care le puteti face pentru ca locuinta sa devina cat mai sigura posibil:

- Imbunatatirea iluminatului in casa, mai ales pe holuri, scari si in bai. Incercati sa mentineti acelasi nivel de iluminare deoarece modificarile in nivelul de lumina pot fi confuze pentru unii pacienti.

- Puneti covoare de culoare diferita in  fata scarilor si a usilor, astfel incat pacientul sa aiba un timp mai scurt de identificare a zonei.

- Asigurati-va intotdeauna ca pacientul isi ia medicamentele sub atenta supraveghere a dumneavoastra.

- Inchideti orice zone care pot fi un pericol pentru pacient.

- Asigurati-va ca alimentele din frigider sunt proaspete si nu alterate. Pacientii care sufera de Alzheimer vor manca tot ce gasesc de multe ori, indiferent de gustul sau de starea alimentelor.

- Limitarea utilizarii unor echipamente din casa cum ar fi cuptor/aragaz/prajitor de paine si cutite.

 

Punerea diagnosticului de dementa reprezinta un moment dificil atat pentru persoana in cauza cat si pentru familia ei. Reactiile emotionale pot fi diferite, iar tristetea, teama sau iritarea sunt deseori resimtite. Se poate intampla ca unele persoane sa respinga pe moment posibilitatea unui astfel de diagnostic, sa il nege. Astfel de reactii sunt moduri de raspuns specifice fiecarui individ in parte in asemenea situatii dificile.

Este important sa va exprimati emotiile, oricare ar fi ele, sa le permiteti celor din jurul dumneavoastra sa inteleaga ceea ce simtiti. Inabusirea acestor trairi, mascarea nu duce la disparitia lor ci din contra, poate sa le amplifice sau sa le prelungeasca. Daca tristetea se mentine mai mult timp trebuie sa va adresati medicului pentru a o evalua si pentru a o trata. 

Incercati sa va notati ceea ce simtiti, eventual sa tineti un jurnal. Va veti clarifica trairile, vi le veti putea exprima mult mai usor. Este important sa discutati cu o persoana de incredere, cu cineva din familie, cu un prieten, cu un specialist.

 

Punerea diagnosticului va permite inceperea tratamentului care poate incetini evolutia bolii.

Dupa punerea diagnosticului:

- Cnntinuati-va preocuparile, activitatile obisnuite.

- Incercati sa fiti cat mai activ, sa aveti o viata cat mai bogata, va veti putea implica in activitati gospodaresti sau de voluntariat. Evenimentele sociale cu alti bolnavi sunt o idee foarte buna (picnicuri sau evenimente culturale).

- Mentineti relatiile cu familia, cu prietenii.

- Nu neglijati activitatile de destindere: muzica poate avea efect benefic si creaza o stare de relaxare.

- Ajutati-va memoria.

- Solicitati sprijinul celor din jur.

- Este bine sa aveti o alimentatie sanatoasa, sa va odihniti suficient.

- Urmati tratamentul prescris, mergeti regulat la control.

- Consultati-va cu cei din jur in privinta deciziilor privind viitorul dumneavoastra.

- Amintiti-va ca schimbarile nu se produc brusc.

Veti avea timp sa va adaptati stilul de viata si sa obtineti ajutorul de care aveti nevoie.

 

Psiholog clinician 

Cristina  Teodorescu