Daca ajungi sa ceri sfatul unui nutritionist, intreaba-l si ce trebuie sa faci pentru o detoxifiere, care inseamna cu totul altceva decat un regim destinat slabirii. Eu am aflat cu uimire privind un documentar extrem de interesant pe postul Zone Reality, ca de-a lungul anilor adunam in corpul nostru, in intestine, o cantitate impresionanta de reziduuri de medicamente si alte chimicale toxice, de materie partial digerata ce intra in stare de descompunere (putrefactie). O persoana obisnuita, spun specialistii, poate acumula in colon de-a lungul vremii intre 2,5 si 11 kilograme de reziduuri metabolice! Un caz prezentat arata, dupa autopsie, ca persoana decedata mai avea ca spatiu liber in intestinul gros doar un canal ingust de diametrul unui creion, din pricina straturilor inchegate de mucus intarit cu materie fecala care se aseamana in mod ciudat cu cauciucul intarit al unei anvelope. Ei bine, nu numai ca nu e o imagine prea placuta si ca habar nu aveam ce se ascunde inauntrul nostru, dar la o temperatura mai mare de 37 de grade Celsius placa mucoida incepe sa intre in descompunere raspandind toxine in circuitul sanguin si implicit in tot corpul, provocand probleme de sanatate carora adeseori nici nu le banuim sursa.

In documentarul de care va vorbeam, 8 oameni cu preocupari si varste diferite din Anglia au hotarat, din  motive de sanatate diverse, aparent fara nicio legatura intre ele, sa faca o cura de detoxifiere intr-un sanatoriu specializat din Spania, dupa ce au fost sfatuiti sa urmeze aceasta cale ca o posibila solutie la problemele lor de sanatate. M-a uimit cat de diferite erau acestea, de la infertilitatea unei tinere care nu mai avusese nici menstruatie de mai bine de 5 ani, daramite sperante ca ar mai putea ramane insarcinata vreodata, la necazul altei femei care transpira din abundenta de ani de zile si nu gasise niciun leac pentru asta, fiind nevoita sa plece zilnic de acasa cu 5-6 camasi si cu un sacou de camuflaj. In cazul eczemei unei alte tinere care, brusc, dupa o pierdere a unui om drag din familie, i-a cuprins intreg corpul, parea ca totul tine de sistemul ei nervos afectat de perioada de suferinta, dar iata ca nu era deloc asa. Un alt tanar ajunsese, parca din senin, pas cu pas, pe nesimtite, sa se izoleze total de lume, sa nu-si mai doreasca sa iasa din casa, sa nu aiba dorinta sa vada pe nimeni, sa aiba insomnii si lipsa acuta a motivatiei de a trai.

Toate problemele aveau – greu de crezut, nu-i asa? - acelasi punct de plecare, aparent banala: o hrana inadecvata care a gasit teren fertil si a dezvoltat in trupurile lor afectiuni care le transformasera acestor oameni viata intr-un cosmar, fara sa inteleaga de ce. Timp de doua saptamani, au urmat o cura de detoxifiere complexa, au avut psihologul si nutritionistul alaturi care le-au explicat pas cu pas ce se intampla in trupul si-n mintea lor, au urmarit atent nu doar ce mancau, ci si felul in care se transforma vizibil, de la o zi la alta, materia pe care o eliminau din corp in urma tratamentului asociat cu dieta. Iar in momentul in care au ajuns la faza in care au putut vizualiza ceea ce se elimina din intestinele lor printr-o procedura medicala simpla (telespectatorul fiind martor indirect), credeti-ma ca s-au convins definitiv care-i izvorul de necrezut al starilor, anxietatilor, neputintelor lor.

Au facut in paralel, zi de zi, miscare sub supravegherea specialistilor pentru a ajuta eliminarea toxinelor, precum si tratamente corporale (masaje, bai) adecvate problemei fiecaruia de sanatate. Au recapatat, intr-un timp atat de scurt (practic, un cantonament de doua saptamani) increderea in ei si in capacitatea lor de a detine din nou controlul asupra corpului lor si toti au simtit o schimbare notabila in evolutia afectiunilor lor, unii au atins chiar vindecarea in timp scurt, dupa atatia ani de intrebari fara raspuns si chin.

Camera de luat vederi i-a insotit apoi si in lunile petrecute ulterior acasa, pentru a vedea daca viata lor s-a schimbat pe termen lung si daca au reusit sa pastreze bunele obiceiuri si dincolo de cele doua saptamani petrecute la cura de detoxifiere de la sanatoriu. Lumea reala e altceva, e plina de tentatii care te pot intoarce de unde ai plecat, dar pentru ei nu a fost asa. Ii puteai vedea cum se descurca sa-si aleaga produsele sanatoase cand merg la cumparaturi pentru ca intelesesera cu totii ca nu mai e cazul sa se intoarca la vechea lor viata, chiar daca acum nu mai erau supravegheati de specialisti zi de zi. Invatasera sa gateasca sanatos, sa evite legumele si fructele care arata bine doar pentru ca au fost crescute artificial si tratate cu chimicale in exces. Au echilibrat lucrurile astfel incat sa-si respecte programul de somn in raport cu cel dedicat muncii si familiei, pe scurt, au gasit balanta corecta care sa ii ajute sa traiasca o viata de o calitate mai buna.

Si m-a emotionat bucuria fiecaruia dintre ei, vazand ca viata s-a schimbat radical pentru un singur motiv: au avut sansa de a intelege necesitatea revenirii aproape de natura si de a se educa in spiritul respectului pentru corpul lor, nu doar pe dinafara (ne spalam pe dinti, avem grija de pielea noastra cu sapun si cu apa, cu creme si cu mireasma parfumului, nu-i asa?), dar si pe dinauntru de-asta data.

Femeia tanara ce nu putea macar sa spere ca va avea un copil era deja pe drumul cel bun (dupa 5 ani, a avut menstruatie pentru prima data dupa o luna de la inceperea tratamentului de detoxifiere); cea de a doua si-a reglat reactia corpului si a scapat de problema transpiratiei in exces care-o facea sa se jeneze de ea insasi de cateva ori pe zi; tanarul care se autoizolase si-a regasit bucuria de a fi impreuna cu prietenii, iar fata a carei eczema ii acoperise intregul corp era acum in curs de recuperare.

V-ati intrebat in mod serios pana acum: „cum arata interiorul meu? E la fel de curat si ingrijit precum exteriorul? Fac ceva concret pentru asta?”  Eu va raspund cinstit: pana de curand, nici prin cap nu mi-a trecut sa-mi pun macar o astfel de intrebare. Nu m-am gandit o data macar, pana sa vad un documentar pe tema asta intamplator la televizor, ca probleme majore de sanatate ajungand pana la diverse forme de cancer pot avea drept cauza auto-intoxicarea, din nestiinta, a corpului nostru, putin cate putin, zi de zi.        

Imaginile mi-au ramas in minte si m-au convins: desi nu am ajuns inca intr-un punct critic cu sanatatea, e mai bine sa previn, decat sa fiu nevoita sa vindec. Am deschis computerul, am intrat pe internet si am citit tot ce mi-a fost la indemana despre asta. Am gasit astfel povesti graitoare, uneori incredibile, despre vindecari ce pareau miraculoase ale unor oameni care au primit intr-o zi vestea ca mai au o luna de trait din pricina unei forme de cancer si ca nu mai e, practic, nimic de facut pentru ei. Neavand nimic de pierdut, au ascultat sfatul unui medic adept al medicinei naturiste si au facut o detoxifiere radicala (procedura extrema ce nu e necesara pentru un om fara probleme mari de sanatate!), dupa care i-au surprins pe medicii care au pus diagnosticul initial cand au revenit sa-si repete analizele si au ajuns la concluzia ca, dupa eliminarea a tot ce e toxic in corp, au vindecat si boala care le amenintase viata. 

Sunt genul de om care nu prea crede pana nu vede si de aceea am presupus ca unele dintre aceste povesti pot fi romantate, cu atat mai mult cu cat putini au curiozitatea, timpul necesar sau interesul sa le si verifice autenticitatea. Dar cu siguranta principiul detoxifierii corpului o data pe an (sau, in functie de necesitati, o data la 6 luni) poate avea un rezultat pozitiv. Am citit lucruri similare si in scrieri ale unor tibetani care au trait intreaga viata in armonie cu natura si am destule motive sa vad partea plina a paharului. Am cautat pe internet informatii, am cerut sfatul unui medic, apoi am comandat un tratament de detoxifiere bazat exclusiv pe produse (pilule, praf ce se topeste in apa si ceai) pe baza de plante si il folosesc fara dificultati, iar corpul meu se simte mai bine cand este mai curat de dinauntru. Ceea ce va doresc si voua. Succes!  

SURSA: ANDREEA MARIN BANICA