Preocuparile pozitive de timp liber contribuie la dezvoltarea personala, la sanatatea mentala a tinerilor si creeaza oportunitati pentru contacte sociale. 

Managementul timpului 

Cele trei metode de eficientizare a timpului sunt: 
a. Organizarea
La modul ideal, ar trebui alcatuita in fiecare seara o lista cu ce este de facut in ziua urmatoare. In aceasta etapa nu se poate planifica totul. Este bine sa fie oferita mai multa flexibilitate, avand mai mult timp. 

b. Stabilirea prioritatilor 
Urmatorul pas consta in stabilirea unei liste de prioritati, cu scopul de a face mai intai cele mai importante lucruri, coborand apoi in josul listei. Depinde de fiecare cum ne stabilim prioritatile, toata responsabilitatea revenindu-ne. 

c. Planificarea 
Dupa stabilirea listei cu prioritati, se va stabili un program rezonabil pe care sa-l respectam. 

Reguli de aur ale managementului timpului: 

• stabileste o rutina zilnica 
• foloseste momentul in care esti in capacitate mentala maxima 
• stabileste termen limita pentru toate activitatile 
• nu amana lucruri importante care nu-ti fac placere 
• amana ce nu este important 
• elimina intreruperile 
• stabileste momente in care sa nu te deranjeze nimeni 
• fa lucrurile pe rand 
• daca incepi ceva, fa tot posibilul pentru a-l termina 
• pune pauze atunci cand stii ca nu lucrezi eficient. 

Avand ca sisteme de referinta distractia si libera alegere, activitatile de timp liber pot fi grupate in 3 categorii: 

• Timpul liber pentru activitati care raspund provocarilor personale: sport, muzica, dans, alte preocupari artistice, interese si pasiuni 
• Timpul liber pentru a fi in compania celorlalti, de aceeasi varsta: discutii, vizite, vorbitul la telefon, plimbari etc. A petrece timpul impreuna cu altii inseamna a avea prieteni. 

Conditiile prieteniei: - reciprocitatea
– angajamentul 
– egalitatea 
– atasamentul/loialitatea 
– increderea 

Functiile prieteniei:
– resurse emotionale, atat pentru distractie, cat si pentru adaptarea la stres 
– resurse cognitive pentru rezolvarea problemelor si achizitionarea de noi cunostinte 
– contexte in cadrul carora sunt insusite si elaborate deprinderile sociale de baza (comunicarea sociala, cooperarea, apartenenta la grup) 
– baza pentru relatiile ulterioare. 

• Timpul liber pentru relaxare: sa asculte muzica, sa se uite la TV, sa revada activitatile zilei etc. 

Fie ca este vorba de timpul liber petrecut cu parintii, fie in lipsa prezentei parintilor, aceste activitati trebuie in primul rand cunoscute de parinti si apoi coordonate si chiar supravegheate. Pentru copil, timpul liber are mai multe semnificatii: 
– este o activitate placuta petrecuta in afara interdictiilor parintesti si cu parteneri pe care el si-i alege; 
– este sansa lui de a exersa comportamentele invatate si de a le explora limitele (cat are voie, sa faca si cat nu are voie, in functie de alte restrictii decat cele ale familiei);
– cunoaste alti copii (adulti chiar) si alte modele de comportament (prin jocurile in care se antreneaza cu acestia) pentru viata; 
– el „face regulile” si detine controlul situatiilor pentru ca el le-a creat; 
– intr-un cuvant, exploreaza mediul inconjurator prin reguli personale. 

Modul in care copilul isi petrece efectiv timpul liber poate fi clasificat in doua categorii: timpul liber activ, in care face lucruri de placere si in interesul dezvoltarii sale, si timpul liber pasiv, in care isi omoara plictiseala si timpul facand ce se nimereste. Este de la sine inteles ca timpul liber activ trebuie incurajat, dar si cealalta modalitate nu este complet de neglijat, pentru ca rolul timpului liber pasiv este de relaxare si de odihnire (dar nu in exces). 

Faptul ca parintii trebuie sa cunoasca si sa coordoneze modul de petrecere a timpului liber de catre copilul lor este important pentru ca: 
– este de preferat ca timpul liber sa reprezinte un agent de educatie pozitiva pentru copilul nostru; 
– trebuie invatat copilul sa separe modalitatile de petrecere a timpului liber si comportamentele pozitive de cele negative; 
– petrecerea timpului liber cu alti copii inseamna modele diferite de gandire si de comportare care trebuie lamurite la timpul respectiv, pentru a lasa o urma in modul de adaptare a copiilor la mediul inconjurator; 
– a cunoaste posibilitatile reale ale copilului si a-l orienta spre activitati care sa-i dezvolte talentele ascunse; 
- parintii trebuie sa asigure copiii de prezenta lor permanenta in viata lor si de importanta activitatilor copiilor pentru parinti (aprecierea intereselor copiilor formeaza la acestia incredere in fortele proprii, motivatie pentru invatare, initiativa si adaptare mai rapida la cerintele scolii si ale societatii). Pana la o anumita varsta, copilul trebuie sa respecte regulile de comportare in societate si regulile proprii fiecarei familii. Daca simte prezenta, directa sau implicita, a parintilor, isi va forma constiinta morala. Copilul trebuie sa se simta supravegheat si ghidat de reprezentarea parintilor, tot timpul. 

Mass-media ocupa un loc din ce in ce mai important in viata copiilor/tinerilor. Auzim foarte des parinti care se plang de timpul excesiv acordat de copii mass-media. In acest context, este bine sa cunoastem care sunt interesele, riscurile si cum actionam in privinta mass-media.