Andreea Marin Banica: Bine v-am regasit!
Suntem pe scoalamamelor.ro si vorbim de aceasta data cu unul dintre specialistii nostri. Ne-am cunoscut intr-un mod foarte interesant. Dana este prietena voastra pe care nu o cunoasteti fata in fata, dar va raspunde din culisele Scoala Mamelor atunci cand puneti intrebari despre drepturile voastre, despre legile din tara asta care apara mamele - dar mai mult pe hartie atata timp cat nu sunt intelese, nu sunt explicate pe intelesul tuturor. De fapt asta ne-am dorit: ca la sectiunea Drepturile mamelor voi sa stiti ce va poate apara in momentul in care aveti o problema cu indemnizatiile voastre, cu angajatorii vostri, probleme in familie (se mai intampla si asta) in momentul in care va ganditi la un divort, cand nu stiti unde sa cautati informatii care sa va apere, nu stiti cum sa le intelegeti pentru ca avem mai toti acces la Monitorul Oficial dar te poti uita “ca vitelul la poarta noua” cum se spune pentru ca ai nevoie de un specialist care sa iti decripteze textul.
Pe Dana am intalnit-o intr-un mod inedit, prin intermediul unei carti pe care a scris-o si care vorbeste despre drepturile mamelor. Mi s-a parut foarte atragator felul in care tu explicit: pe intelesul tuturor, simplu si in acelasi timp proactiv, in sensul ca citind legile prin filtrul tau o mama poate fi indemnata sa actioneze in sprijinul propriu sau in sprijinul familiei ei. Odata ce am inteles ca nu e atat de complicat – pot si sa actionez.
De fapt cred ca asta ai vrut si tu. Am deschis carte ape care am avut-o in mana absolut intamplator – intrand intr-o librarie am gasit-o –, am citit despre tine ca esti un jurist cu experienta in drepturile mamelor si ca ai invatat nu doar in Romania ci si la Sorbona, si mi-am spus:”Trebuie sa am curajul sa o sun pe aaceasta mamica!”. Mi-am dat seama ca trebuie sa ai o legatura cu problematica mamelor si eram aproape sigura ca esti mama la randul tau, ca trebuie sa indraznessc sa te rog sa ne ajuti, chiar daca voluntar. Pentru ca nu aveam resurse in plus, nu aveam cum sa te avem de partea noastra altfel decat voluntar. Te-am sunat, ti-am explicat ca nu gasesc pe cineva, sau ca nu cunosc eu pe cineva mai pregatit decat tine pentru a posta articole pe Scoala Mamelor, explicatii pe intelesul tuturor despre ceea ce ne poate apara in moment de cumpana, si am indraznit sa te rog maimult decat atat sa iti ocupi un timp in economia fiecarei zile raspunzand intrebarilor mamelor care vin nu doar din tara noastra ci si din Diaspora – deci din 90 de tari in general. Ai spus “Da”, si asta a fost o surpriza placuta pentru mine, trebuie sa recunosc, nu as fi fost deloc uimita daca spuneai “nu,imi pare rau, sunt foarte ocupata”, si apreciez cu atat mai mult ca ai spus “Da” in conditiile in care ai doi copii, si unul de cateva luni. Da?
Dana Barbu: Da.
Andreea Marin Banica: Sa o luam cu acest inceput: ce varsta au copii tai, Dana?
Dana Barbu: Am un baietel – David Andrei – care in Octombrie va implini 4 ani, si o fetita – Aexandra Filoteia – care luna aceasta, pe 24, implineste un an.
Andreea Marin Banica: Avea cateva luni in momentul in care noi ne-am cunoscut prin intermediul telefonului, si am evoluat in relatia noastra foarte placut pentru ca am vazut cat de organizata esti si cat de rapid raspunzi intrebarilor care se inmulteau de la o zi la alta, intrebarilor care veneau de la o zi la alta din toate colturile tarii. Am apreciat asta cu atat mai mult cu cat nu e usor sa faci asta in fiecare zi, sa ai si doi copii, unul pe care il alaptai in acel moment.
Ai spus ca e o experienta pretioasa pentru tine acest tip de experienta: Scoala Mamelor.
Dana Barbu: Exact!
Andreea Marin Banica: Iar acum o sa te intreb pentru prima data, si o sa te intreb direct: ce aduce pretios, asa cum spuneai, pentru tine contactul cu mamele prin intermediul site-ului nostru, prin intermediul intrebarilor pe care ti le adreseaza? De ce ai considerat ca merita sa faci voluntariat pentru noi?
Dana Barbu: Acest proiect mi-a dat posibilitatea sa fac ceea ce eu mi-am dorit prin cartea pe care am scris-o, insa eu nu puteam sa ajung direct la mame. Iar acest proiect imi da aceasta sansa sa ajung direct la ele, sa le aflu concret problemele, nu asa, la modul general. Sigur eu am scris cartea si am explicat legea in mare, dar acum aflu exact care sunt problemele si de ce neplaceri se lovesc ele zi de zi.
Andreea Marin Banica: Dar ce te-a facut sa scrii o carte despre drepturile mamelor? Ce te-a facut sa crezi ca cineva o va cumpara? Ca cineva o va citi? Ce te-a facut sa te indrepti catre problematica mamelor, dincolo de faptul ca erai si tu mama? Doar asta, sau ai avut si un alt motiv?
Dana Barbu: Doar asta, propria mea experienta. Pentru ca am vazut ce inseamna sa fii proaspata mamica, lauza cum se spune, si sa incep sa caut ce trebuie sa fac, unde trebuie sa ma duc ca sa beneficiez si eu de concediu, de indemnizatie pentru cresterea copilului, si lucurile nu sunt grele, cum ai spus si tu, insa trebuie sa le stii. Iar daca nu ti le explica nimeni iti ia foarte mult timp, trebuie sa le cauti…
Andreea Marin Banica: Cata birocratie este…
Dana Barbu: Da, nu era un loc unde sa le poti gasi pe toate si exact asta am vrut sa aduc eu prin cartea mea. Si sper ca am reusit.
Andreea Marin Banica: Spune-mi, te rog, care sunt intrebarile, tipurile de intrebari de care te lovesti cel mai des, care vin catre tine pe Scoala Mamelor. Sigur ca mamele vin cu povestilelor specific, fiecare isi spune propria poveste de viata. Dar exista un numitor comun intre grupuri de mame care au aceleasi tipuri de probleme. Pe care le-ai determinat ca fiind mai des intalnite?
Dana Barbu: Exista doua tipuri, eu asa le vad. Unele foarte triste, ma doare inima cand le citesc: sunt cele legate de divort, de custodia copilului, cand vad prin ce povesti trec unele mame si cat de puternice sunt pentru ca pot sa lupte, si celelalte legate de problemele comune ale proaspetelor mamici, de indemnizatie, concediu - si aici tin sa profit de aceasta sansa ca discut cu tine, cu toate ca pe site exista articol legat de diferentele dintre concediul de maternitate si concediul pentru cresterea copilului, si vreau sa spun inca o data mamicilor ca sunt doua drepturi diferite. Concediul de maternitate i se acorda doar mamei, este legat efectiv de sarcina, este un concediu medical tocmai ca ea sa isi revina, sa poata sa reinceapa serviciul. Tine 126 de zile, este impartit in concediul prenatal – inainte de nastere - , si concediul postnatal – dupa nastere - , deci efectiv legat de nastere. Iar concediul pentru cresterea copilului este cel despre care vorbesc majoritatea mamicilor, cel pana la 1 an sau 2 ani, in functie de optiunea mamicii. Sunt doua lucruri diferite, iar pentru detalii puteti intra pe site si gasiti acolo articolele.
Andreea Marin Banica: La capitolul Drepturile mamelor. Spuneai ca mai exista o categorie, si o sa te rog sa imi dai un exemplu-doua, concret, de intrebari care ti-au ramas in minte, sau de situatii care te-au impresionat de pe site-ul nostru.
Dana Barbu: Este o situatie despre care discut acum cu mamica respectiva, avem chiar un dialog, suntem la a doua sau a treia intalnire virtual. Povestea este trista. Fiind insarcinata… sotul ei a avut un accident si a murit. Acum copilasul are 3 ani si inca nu s-a inceput urmarirea penala impotriva acelui om care i-a omorat sotul pentru ca procurorii inca mai cauta probe. Au trecut 3 ani si nu s-a intamplat nimic. Si pe langa faptul ca mamica este singura, trebuie sa isi creasca singura copilul pe langa pierderea umana, sufleteasca, nu poate beneficia nici de anumite ajutoare pentru ca omul respective care i-a curmat viata sotului nu ii acorda nici despagubiri pentru ca nu exista un process in curs. Omul respectiv a avut si alcoolemie mare in momentul accidentului.
Andreea Marin Banica: Deci lucurile au fosst destul de clare.
Dana Barbu: Da. Si deocamdata procurorii spun ca nu exista probe suficiente pentru a incepe urmarirea penala impotriva acelui om…sa-i spunem.
Andreea Marin Banica: Ceea ce faci tu este sa o consiliezi astfel incat ea sa isi cunoasca drepturile, sa stie pe ce cale sa o ia si sa isi atinga macar acest scop de a-si obtine drepturile, pentru ca pierderea umana e de nerecuperat.
Dana Barbu: Da.
Andreea Marin Banica: Spuneai ca imi vei da si un alt exemplu. Da-mi un exemplu de abuz al angajatorului asupra mamei si un astfel de caz in care o mamica ti-a cerut sprijinul legislativ.
Dana Barbu: Cel mai des acest abuz se intampla in cazul viitoarelor mamici, a femeilor insarcinate, pentru ca ele nu stiu ca din moment ce si-au anuntat in scris angajatorul ca sunt insarcinate, nu mai are dreptul sa le concedieze. Ele nu stiu ca sunt protejate de lege si bineinteles ca majoritatea angajatorilor care nu au inima – sau ce sa le spun? – le dau afara pentru ca se gandesc “De ce sa mai stau sa le platesc indemnizatiile, ele vor intra in concediu, prea multe complicatii”.
Andreea Marin Banica: Ai spus “sa isi anunte in scris angajatorul”.
Dana Barbu: Foarte important.
Andreea Marin Banica: Daca o fac doar verbal este o mare diferenta?
Dana Barbu: Da. Este chiar gresit in conditiile societatii noastre pentru ca atunci angajatorul stie ca ea este insarcinata si pana sa il anunte in scris o poate da afara pe mamica fara nici o problema.
Andreea Marin Banica: Se poate prevala de faptul ca nu exista ceva scris, deci o dovada ca a fost anuntat.
Dana barbu: Exact, si gaseste alt motiv bineinteles, dar motivul principal acesta ar fi. Daca exista dovada, daca mamica a anuntat in scris atunci nu mai poate sa spuna ca nu stia ca ea este insarcinata. De aceea trebuie scris.
Andreea Marin Banica: De asemenea foarte interesant mi s-a parut faptul ca o mama poate anunta angajatorul si poate pretinde ca un drept al sau secretul asupra acestei informatii, asupra faptului ca este insarcinata pana in momentul in care ea va decide ca e bine sa anunte public sau si celorlalti lucrul acesta.
Dana Barbu: Exact. Din momentul in care si-a anuntat angajatorul nu inseamna ca toata firma sau societatea trebuie sa stie. Ea este cea care decide. Sigur ca angajatorul trebuie anuntat primul tocmai pentru a beneficia de aceasta protectie, dar restul colegilor sunt anuntati cand decide mamica.
Andreea Marin Banica: Exista o situatie concreta pe care sa o cunosti, in care o mamica sa se fi luptat in justitie pentru un astfel de drept al sau? Sau, pentru ca mamele nu cunosc cu adevarat legile care le apara, nici nu merg mai departe?
Dana Barbu: Foarte putine sunt cele care fac lucrul acesta, plus ca exista un anumit termen in care ele pot ataca aceste decizii de concediere. Au la dispozitie doar 30 de zile din momentul in care au primit decizia de concediere, si daca ele considera ca din motive ce sunt legate de sarcina s-a intamplat aceasta concediere pot ataca in justitie si castiga, evident. Pentru ca legea este de partea lor. Insa daca trece acest termen - nu mai au acest drept.
Andreea Marin Banica: Dar de ce crezi ca 30 de zile e un termen fairplay? Pana la urma este un termen foarte scurt, si poate nu ai curajul, poate nu ai disponibilitatea materiala de a te ocupa de treaba asta. Pana gasesti un avocat, pana te sfatuiesti si cu cei dragi… nu e o decizie pe care sa o iei facil. Nu ti se pare ca aici e nevoie de o schimbare, legislativa chiar?
Dana Barbu: Bineinteles! Din pacate legislatorul roman se gandeste prea putin la situatii concrete si la faptul ca femeia respectiva este insarcinata. Pana la urma ea are alte prioritati, trebuie sa se ingrijeasca de copilul ei si nu alearga imediat la tribunal sa conteste decizia.
Andreea Marin Banica: Dar e o idee la care ne gandim noi, acum. Si o sa le rog pe mamicie care ne privesc daca sustin aceasta idee sa iti scrie. Deci sa scrie la capitolul Drepturile Mamelor pentru ca Dana este cea care primeste mesajele.
Sustin schimbarea legislatiei in privinta celor 30 de zile din momentul in care angajatorul ma da afara pe un alt motiv, dar motivul real fiind acela ca sunt insarcinata si nu vrea de fapt sa imi plateasca drepturile ce mi se cuvin. Haide sa facem o miscare in acest sens pentru ca avem forta sa o facem. Suntem zeci de mii deja inscrise numai pe site-ul Scoala Mamelor, iar parghiile noastre sunt mai largi decat atat. Indrazniti!
O sa merg mai departe si o sa te intreb ce inseamna sa studiezi Dreptul si intr-o alta tara a lumii, intr-un alt loc - si Sorbona e un cuvant cu sonoritate in mintea noastra. Ce ti-a adus nou aceasta experienta si cu ce te ajuta ea in Proiectul Scoala Mamelor mai mult decat daca nu ai fi avut-o.
Dana Barbu: Experienta a fost fantastica si nu sunt cuvinte asa, de firmament american. Chiar a fost ceva deosebit pentru ca am avut profesori de la Sorbona. Se munceste altcumva, inveti sa muncesti efectiv. Inveti ca trebuie sa lupti tu pentru tine. Nu vine nimeni sa iti dea tie ce trebuie sa inveti cum se intampla in scolile romanesti: inveti dupa cartea profesorului si ai luat 10 daca ai “tocit”, cum se spune. Se pune accent foarte mult pe munca individuala, iar asta a fost un mare avantaj. Simt ca m-a ajutat in proiectul Scoala Mamelor pentru ca aici trebuie sa caut singura, in functie de fiecare situatie, sa dau raspuns exact pentru situatia efectiva a mamicii.
Andreea Marin Banica: La un moment dat mi-ai trimis un fel de raport asupra tipului de spete pentru care ti se cer sfaturi pe scoalamamelor.ro, si mi-ai dat chiar clar numarul de intrebari de fiecare tip. Cam care erau primele 3 probleme atacate, sa zic asa, de catre mamele care ne cer sfaturi?
Dana Barbu: Cele mai multe tin de indemnizatia si de concediul pentru cresterea copilului, aceasta perioada de pana la 1 an sau 2 ani. Apoi indemnizatia de maternitate si divortul. Astea sunt principalele probleme.
Andreea Marin Banica: Hai sa luam fiecare dintre cele trei probleme “in top”, sa spun asa, pe site-ul nostru. Fireste ca nu putem sa le explicam in detaliu acum, dar cu siguranta ai observat ca anumite informatii nu sunt cunoscute desi ar trebui sa fie mai mult decat la indemana mamelor. Puncteaza-le aici. De pilda speta indemnizatiilor mamelor insarcinate. Ce trebuie sa stie ele, pe scurt. Si daca vor detalii pot intra pe site-ul nostru la Drepturile Mamelor si le afla.
Dana Barbu: O mamica insarcinata beneficiaza de indemnizatia de maternitate a concediului prenatal, deci inainte de nastere. Important este ca ea sa adreseze cererea angajatorului. Aici angajatorul plateste. Va intra in concediu pe baza certificatului medical, deci un concediu medical de aceea trebuie sa se duca luna de luna la medicul de familie sau la ginecolog care ii va da acel certificat. Il va depunde la angajator si ii va fi platita indemnizatia pe luna respectiva. Numai mama, numai femeia insarcinata, deci nu mama care a adoptat, nu tata. Doar mama beneficiaza de acest concediu de maternitate: prenatal si postnatal.
Nu este obligatoriu sa ia acest concediu. Important este ca dupa nastere sa ia 42 de zile. Pentru protectia ei s-a gandit legiuitorul aici. O mama care are dreptul la concediul de maternitate nu are voie sa vina mai repede de 42 de zile la serviciu. Cu restul de zile care mai raman pana la 126 face ce vrea: le ia inainte de nastere, dupa nastere sau nu le ia deloc.
Andreea Marin Banica: O sa te intreb un lucru acum care e de interes si pentru mine. Eu am facut cred o greseala in momentul in care, dupa nastere, am hotarat ca nu ma intereseaza sa iau nimic de la stat pentru ca am posibilitati materiale si nu ma intereseaza sa iau de la stat ceea ce mi s-ar cuveni. Si eu cred ca am facut o greseala pentru ca as fi putut sa iau acei bani si sa ii dau cu mana mea unei mamici care avea nevoie de acel sprijin. Pentru ca nu am nici o garantie asupra felului in care au fost folositi banii lasati de mine, si de alta mama, si de alta mama… Nu trebuie sa fii deloc rusinoasa cand e vorba de un drept al tau si sa ti se para ca faci o greseala sau ca abzuezi cerand sa beneficiezi de acest drept al tau.
Dana Barbu: Nu abuzezi deloc pentru ca tu ai platit pentru acea indemnizatie. Tu ai dat statului.
Andreea Marin Banica: Nu-ti vine din senin.
Dana Barbu: Exact. Nu este nici un abuz. Este absolut dreptul tau pentru care tu ai platit.
Andreea Marin Banica: Vroiam o confirmare din partea ta pentru toate mamele care se gandesc ca au venituri si ca e rusinos sa isi ceara niste drepturi.
Dana Barbu: Sub nici o forma.
Andreea Marin Banica: La urma urmei iei acea suma si faci un bine altcuiva.
Dana Barbu: Exact. Este o solutie.
Andreea Marin Banica: Mai mult decat atat imi povesteai despre nivelul 2, sa spun asa.
Dana Barbu: Vreau sa discut si despre concediul pentru cresterea copilului. Aici exista o situatie in sensul ca: in cazul mamicilor care au nascut inainte de 1 Ianuarie 2011 drepturile lor sunt reglementate de vechile norme, de Ordonanta de Urgenta 148/2005, iar in cazul mamicilor care au nascut dupa 1 Ianuarie 2011 drepturile lor sunt reglementate de Ordonanta Nr 11/2010.
Andreea Marin Banica: Care este diferenta dintre ele?
Dana Barbu: Mamicile care au nascut inainte de 1 Ianuarie 2011 au dreptul la un concediu de crestere al copilului de 2 ani, deci nu au dreptul sa aleaga. Iar indemnizatia este mare sa spunem,maximul indemnizatiei fiind de 3400. Mai mult de atat nu pot lua.
Mamicile care au nascut dupa 1 Ianuarie 2011 trebuie sa aleaga: daca vor sa stea acasa un an sau doi ani, adica pana cand copilul implineste un an sau doi ani. Si alegerea este legata si de bani, pentru ca mamicile care stau mai putin in concediu…
Andreea Marin Banica: Iau mai multi bani…
Dana Barbu: Exact. Iar mamicile care stau mai mult in concediu iau mai putini bani, maximul fiind de 1200 la mamicile care stau pana la 2 ani.
Andreea Marin Banica: Mamicile gasesc toate infomatiile, si unde trebuie sa se duca sa depuna cererea, care este parcurusl acestei cereri, toate informatiile le gasesc pe site-ul nostru si iti pot spune intrebari tie la capitolul Drepturile Mamelor.
De ce crezi ca tipul nr 3 in topul nostru de intrebari adresate de catre mame pe site-ul scoalamamelor.ro este cel legat de divort?
Dana Barbu: Din pacate familia nu mai este ce era, si aici cred ca tine de noi toti: si de mame, si de tati, si de timpul pe care il traim. Suntem mai nervosi, nu mai avem timp sa ne mai ocupam de noi. Ceea ce ma sperie pe mine – bun, am hotarat sa ne despartim, fiecare isi vede de treaba lui – dar sunt niste situatii…
Andreea Marin Banica: Niste lupte.
Dana Barbu: Da, triste. Tatii fac niste lucruri… cel putin din povestirile mamicilor care ne-au scris, extraordinar de urate. Nu se gandesc la copii, numai sa deranjeze, sa supere mama respective, ajung la rapiri de copii… Este tragic. Plus ca tatii sunt de obicei cei cu banii, au influente, iar mamicile sunt foarte triste pentru ca se duc in tribunal cu dovezi si degeaba…
Andreea Marin Banica: Si sfaturile pe care ti le cer sunt legate inclusiv de decizia de a divorta, dar si de calea pe care trebuie sa o urmeze atunci cand hotararea este luata deja: “vreau sa divortez, nu se mai poate asa, in ce hatis legislativ intru, cat ma costa, cui trebuie sa ma adresez, care este calea cea mai eficienta”.
Dana Barbu: Multe mamici ma intreaba despre custodia copilului: “daca eu nu am casa, nu am bani, pot sa iau custodia copilului?”.
Andreea Marin Banica: Si care este raspunsul? Exista posibilitatea asta? Totul depinde de bani?
Dana Barbu: Nu, nu numai de asta. Judecatorul tine cont si de relatia afectiva a copilului, de cine a fost crescut copilul pana in acele momente, deci de legaturile pe care le-a creat sufleteste. Nu neaparat de bani.
Andreea Marin Banica: Lucrurile astea sunt mult mai greu de demonstrat pentru ca nu sunt clare pe hartie.
Dana Barbu: Exact. Si in acelasi timp este totusi important ca mama sa aiba un loc unde sa creasca acel copil. Nu neaparat sa aiba apartamentul ei, dar sa poata sta la parinti sau la niste prieteni, pentru ca daca nu poate demonstra chiar nici un loc in care sa stea, judecatorul nu are cum sa lase copilul pe strada. De aceea se ajunge totusi si la partea materiala. Asta e viata.
Andreea Marin Banica: Vreau sa iti multumesc din tot sufletul pentru decizia ta de a fi alaturi de Scoala Mamelor, de a fi parte din echipa Scoala Mamelor intr-un moment dificil pentru ca aveai tu insati responsabilitatea a doi copii, unul nascut de cateva luni.
Vreau sa iti multumesc pentru dedicatia pentru acest proiect si pentru faptul ca zi de zi stai pe site si raspunzi intrebarilor mamicilor, si o faci si cu sufletul nu numai cu informatiile pe care le detii ca si specialist.
Dana Barbu: Chiar cu mare drag.
Andreea Marin Banica: As vrea tare mult sa te rog sa imi spui daca tu, ca mama, ai intampinat o problema. Cred ca e un exemplu foarte bun pentru mamicile care ne urmaresc acum sa le faci o marturisire in finalul interviului nostru. Da, pana si eu care stiu foarte bine ce inseamna legile si cum sa ma descurc in hatisul asta legislativ, pot intampina probleme si iata una dintre ele. Poti sa imi dai un astfel de exemplu?
Dana Barbu: Din punct de vedere legislativ?
Andreea Marin Banica: Din orice punct de vedere ca mama, in aceasta pozitie: ce problema ai intampinat? Si daca ti-a fost, chiar si tie, dificil sa o rezolvi.
Dana Barbu: Pe David eu l-am nascut natural si a venit destul de greu pe lume fiind foarte mare: a avut 3, 1980 kg. Decizia cum sa o nasc pe fetita mea a fost una foarte complicata. Mi-am dorit foarte mult sa o nasc natural, insa pe masura ce ma apropiam de nastere imi aduceam aminte de prima nastere – au fost niste probleme cu David – . Pana la urma am ales cezariana, am facut-o pentru fetita mea. Eu zic ca pentru o mama este mai bine sa nasca natural pentru satisfactia pe care o are ea, insa pentru riscurile la care copilul este supus – la mine cel putin cu David asa a fost, cu niste riscuri – e mult mai bine sa faci cezariana.
Andreea Marin Banica: David a fost supus la niste riscuri in momentul nasterii?
Dana Barbu: Da.
Andreea Marin Banica: Te-ai luptat pentru asta, dupa aceea?
Dana Barbu: Nu. Nu, si este o greseala. Nu este bine sa trecem peste problemele noastre, sa zicem bine ca au trecut si asta este. Trebuie sa luptam pentru ceea ce ni s-a intamplat, pentru ca alte mamici sa nu pateasca la fel.
Andreea Marin Banica: Ma bucur ca ai reparat greseala, ca sa spun asa, luptand pentru ca informatia si explicarea unor informatii greu accesibile unor mame sa ajunga la ele. Iti multumesc tare mult pentru aportul tau la Proiectul Scoala Mamelor!
Acum stiti pe cine gasiti in spatele capitolului Drepturile mamelor de pe site-ul nostru.
Iti multumesc, Dana!
Dana Barbu: Eu iti multumesc.
Andreea Marin Banica: Numai bine iti doresc: tie, copiilor tai, familiei tale!
Dana Barbu: Multumesc la fel! Si tuturor numai bine!
Nu exista nici un comentariu
Vrei sa beneficiezi gratuit de facilitatile proiectului?
Fa-ti contSau suna la 116 111. Apel gratuit din retelele TELEKOM ROMANIA
Da click si citeste
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invita sa vizitati www.fonduri-eu.ro
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatioru pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a guvernului Romaniei.
Termenii si conditiile pentru accesarea, vizionarea si folosirea acestui site le puteti gasi aici